3 raspunsuri pentru “Act local”

1. 

   Dragos Voicu Martie 28th, 2009 at 10:30 am

   Salut. Partea aceea “axiomatica” ce se refera la advertising ca reflectand cel mai bine tara in care traim este fortata, sa fim seriosi. Poti spune ca rezultatele alegerilor electorala sunt mai reprezentative . Ce spune Dru ar trebui citit invers, in sensul ca reclamele ar trebui sa fie reprezentative pentru arealul cultural/ethosul spatiului caruia se adreseaza.
   Revenind acum la campania “The Coke side of life” - este expresia cum nu se poate mai reprezentativa a deja invechitului “think global, act local”. Din cate stiu eu insa, la noi nu a aparut nicio mioritza iesind din Coke. Si uite, daca stau bine sa ma gandesc, lipsa asta e reprezentativ pentru noi =)).

2. 

   gabriel Martie 28th, 2009 at 10:24 pm

   Dragos,

   ca si in cazul conducatorilor, fiecare tara are reclamele pe care le merita… Spre deosebire de conducatori noi am putea invata ceva din ce fac altii, iar acest exemplu este unul relevant in acest sens.

   Este foarte adevarat ca o comunicare eficienta si carismatica cam trebuie sa aiba in spate un “adevar” ,ca sa nu ii zic insight, si daca adevarul asta mai este si pus in valoare de acte de comunicare facute cu profesionalism si mult bun simt, iese ceva gen Coca-Cola Side of Life cel putin, sunt alte campanii si mai si…

   Totusi, executiile acestui concept demonstreaza generozitatea lui, indiferent ca merg sau nu pe reteta “Think global, act local”, pe care o consider muuuult mai buna decat importarea unor reclame/executii fara pic de aplicabilitate in plan local, indiferent de cat de veche o consideri.

   Cat despre cat de reprezentativ este advertising-ul unei tari pentru conditia ei, Dragos, eu zic sa te mai gandesti…

   Hai sa aruncam o privire asupra Romanicii noastre: talent si seva pentru advertising de calitate tind sa cred ca exista in tara noastra, insa obtuzitatea unor clienti, climatul economic, nivelul de educatie si al nivelului de trai, smecheriile si smenul dupa care se fac afaceri in romania, ca sa nu mai vorbesc de oportunismul si lipsa de simt de afaceri, ci de bisnita al asa-numitilor oameni de afaceri de la noi, cu toate ca (toate acestea) s-au mai diluat din 2000 incoace, inca isi pune puternic amprenta asupra peisajului urban din romania. Daca aruncam o privire panoramica asupra magazinului Unirea cred ca vei intelege despre ce vorbesc…

   Ca sa nu mai vorbesc despre scandalurile care au bantuit festivalurile de publicitate de la noi si care concureaza cu succes scena politica… Mai avem un pic si ajungem pe prima pagina a “ziarului” (nu imi place denumirea de tabloid) Libertatea.

   Si acum te intreb: Este publicitatea foarte relevanta pentru tara in care traim?

3. 

   Felicia Stoica Martie 29th, 2009 at 3:07 pm

   Salut!
   Multumim pentru comentarii.Totusi, daca pornim de la premiza exprimarii unor puncte de vedere, nu inteleg de unde atat radicalism.
   Este vorba de un subiect al carei dezbatere aprofundata necesita pagini intregi, contraindicat pentru spatiul online in care ne aflam. Totusi voi incerca sa rezum argumentele in cateva randuri.
   Axioma de care vorbesti este o teorema. Iata demonstratia.
   Advertisingul inseamna in primul rand comunicare. Comunicarea presupune un limbaj comun la care sa se raporteze atat emitatorul cat si receptorul. Limbajul inseamna nu doar limba, cat si acel areal cultural de care vorbesti, specific fiecarei natiuni in parte (putem sa aruncam o privire asupra situatiilor alese in executiile Unirea; French Toast; branzeturile Del).
   In al doilea rand, advertisingul vorbeste de nivelul economic al tarii respective.
   Bugetele de marketing si gradul de profesionalisc al clientilor se reflecta in calitatea produselor publicitare referindu-ma aici atat la productie cat si la cunoscutele “logo maaaare, produs si mai maaare.”
   Un al treilea rand derivat din doi, este gradul de educare (in advertising) al targetului caruia i te adresezi. Una este cand publicul tau a fost expus zeci de ani la rand, si alta este cand publicul tau e expus de 10 ani.
   SAMD
   Hai sa judecam acea afirmatie “axiomatica” dupa toate aceste aspecte pentru care, daca ne uitam prin comparatie pe iqads la categoriile romanesti si internationale, vom avea o diversitate de exemple edificatoare.
   Daca vorbim despre Dru “in cunostinta” de cauza stim foarte bine ca ceea ce am scris mai sus nu este o interpretare personala, ci un citat, ca, de fapt, Dru porneste de la aceasta observatie si militeaza apoi pentru schimb intercultural raportat la local (local->global->local) si ca subiectul cartii sale este Disruption (despre care vom vorbi alta data).