Fie ca este vorba de o barfa, un zvon, sau chiar posibilitatea de a fi starnita o asemenea informatie neadevarata/secreta despre tine, te temi, cu totii ne temem intr-o masura mai mare sau mai mica. Acest lucru vine si de la necesitatea fiecaruia de a fi acceptat de catre societate, de a nu fi izolat. Numeroase tehnici de manipulare se bazeaza pe aceasta frica care se afla in mod latent in fiecare dintre noi. Exista numeroase institutii si companii care chiar se folosesc de aceast frica pentru a-si vinde produsele, de exemplu necesitatea de a-ti cumpara haine la moda, de a fi la curent cu noutatile, reies din necesitatea de a fi acceptata, de a demonstra celorlalti ca aparti unui anumit grup din cadrul societatii.

Cu toate ca frica pare a fi preponderent umana, si companiile se tem de „gura lumii”, aceasta forma de comunicare interpersonala este o forma efemera de comunicare verbala, dificil de izolat si masurat, dar cu un mare impact in formarea opiniei publice.

Cercetarile arata ca oamneii accepta rareori idei sau produse noi daca prietenii sau rudele nu le recomanda. De asemenea, studiile arata ca o conversatie neprotocolara intre prieteni sau colegi influenteaza modul de gandire si comportamentul publicului in mai mare masura decat reclamele de televiziune sau editoriale din ziare. Gura lumii are un important cuvant de spus in lansarea sau distrugerea unui produs. Un studiu arat faptul ca o persoana nemultumita de un prods impartaseste acest lucru altor zece sau cincisprezece cunoscuti, la randul lor, acestia raspandesc zvonul, care apoi reverbereaza, condamnand produsul la pierire. Pe de alta parte daca gura lumii spune ca produsul este la moda, atunci vanzarile cresc surprinzator.

Orice profesionist in comunicare trebuie sa inteleaga modul in care apar zvonurile si, mai ales, cum pot fi ele combatute. Intr-o definitie concisa, zvonurile sunt informatii care nu pot fi confirmate ori verificate personal sau de surse secundare foarte credibile. Acesttea prolifereaza intr-un climat de nesigranta si teama, cand informatia oficiala sau autentica lipseste ori nu este suficienta.

James Esposito si Ralph Rosnow, care publica in Management Review, dau cateva exemple de strategii de dezamorsare a zvonurilor dintr-o campanie:

1. Informati-va personal: Fiti cinstiti pe deplin, informativa in legatura cu ceea ce se spune, jumatatile de adrevar incurajeaza zvonurile si decredibilizeaza;

2. Fiti atenti la zvonuri: Daca se poate determina sursa temerilor, cauza care sta la baza zvonurilor este limpede. Astfel veti putea sa hotari daca zvonul trebuie abordat pe plan local, statal sau national.

3. Actionati prompt: Adunati informatii complete si autentice, care fie vor dezminti, fie vor confirma zvonul.

4. Actionati corect: In cazul in care negati un zvon, evitati sa-l repetati mai mult decat este necesar.

5. Aduceti „purtatori de cuvant credibili”: Aduceti experti din afara companiei si agentii publice credibilie care sa dezminta zvonul. Publicul are mai multa incredere in Protectia Consumatorului decat in presedintele unei companii care isi apara produsele firmei. In cazul in care zvonul circula in cadrul unor grupuri usor identificabile, obtineti sustinerea liderilor acestor grupuri.

Va urez multa bafta, astfel incat sa nu aveti de-a face cu o campanie care nu trebuie numai sa promoveze ci sa si combata zvonuri in legatura cu un produs.

Sper sa va fie de folos,

Cora Diaconescu