Stiati ca: Termenul de “blog” a fost creat abia in 1997 si este o combinatie dintre ultima litera a cuvantului web – cu referire la world wide web – si log, adica jurnal. De atunci si pana in noiembrie 2006, in toata lumea s-au inregistrat 60 de milioane de bloguri.

Stiati ca: In ultimii trei ani numarul blogurilor s-a dublat o data la sase luni, 75.000 de bloguri sunt create in fiecare zi, 3,9 milioane de bloggeri isi actualizeaza zilnic blogurile, iar estimarile sustin ca se inregistreaza in jur de 50.000 de noi insemnari pe ora, la nivel mondial.

Stiati ca: Numai pe weblog.ro, exista peste 16.800 de bloguri, cu 25.000 de utilizatori si 150.000 de postari. La acesta se adauga altele, dintre care mai populare sunt blogspot.com sau wordpress.com, dar si blogurile gazduite pe serverele unor companii pentru propriii angajati.

Stiati ca: Initial, acum nu foarte multi ani, blogul a fost gindit ca o simpla pagina web pe care utilizatorul putea publica dupa placul inimii texte personale sau preluate. Intre timp insa, nevoia oamenilor de a (se) comunica i-a determinat pe programatori sa inoveze si sa construiasca pe scheletul deja existent, astfel ca astazi blogurile au devenit „arene”, „locuri de intilnire”, „galerii de arta” in care orice utilizator poate gasi un partener de discutie, o idee noua, ceva de ascultat, de comentat, de invatat sau doar de privit.

Stiati ca: Blogurile contin informatie accesibila, rapida, relevanta. Sint un instrument de comunicare atit pentru oameni, ca indivizi, cit si pentru comunitati cu interese comune.

Stiati ca: Realizarea unui blog este mai uşoara şi mai ieftină decât cea a unui site.

Stiati ca: Blogul este mai usor de creat si de setat. Exista softuri de blog gratuite in care ideea de plugin este esentiala.

Stiati ca: Exista bloguri care au lunar si 75.000 de vizitatori, de cateva ori mai mult decat un ziar local sau decat unele saptamanale centrale.

Stiati ca: Numarul blogurilor romanesti s-a dublat in ultimul an, iar oamenii obisnuiti devin tot mai populari.

Sursa: Romania Libera

Andra Bianca Smatrea

Oricat de surprinzator ar fi pentru cei care demonteaza argumentele tipice aduse in favoarea justificarii timpului, uneori ingrijorator de indelungat, petrecut in fata calculatorului, cercetatorii britanici au gasit unul destul de solid. Rezultatele, oarecum surprinzatoare, ale unui studiu atesta faptul ca tinerii care folosesc SMS-uri, programe IM, bloguri si retele sociale au mai multa inclinatie spre scris si ceva mai multa creativitate decat cei mai putin orientati catre noile tehnologii.

Studiul a fost realizat in luna mai a acestui an, pe un esantion de 3000 de tineri cu varste intre 9 si 16 ani, mentinandu-se un procent echilibrat atat intre varste, sexe cat si intre background-ul socio-economic al respondentilor. In principal, studiul isi propusese sa afle un insight in privinta atitudinii tinerilor fata de creativitatea in scris, el reusind in final sa coreleze direct placerea de a scrie, increderea in propriul talent, dar si deschiderea tinerilor catre a scrie creativ, cu folosirea tehnologiei si in special a internetului.

Spre exemplu, studiile arata ca 73% din tinerii intervievati folosesc chaturile si retelele sociale si 24% au un blog personal pe care scriu in mod constant. De asemenea, aceiasi tineri sunt mai deschisi spre comunicare, mai creativi si mai siguri pe talentul lor. La intrebarea de ce credeti ca aveti talent la scris, printre cele mai frecvente raspunsuri ale acestora au fost: “pentru ca imi folosesc imaginatia”, “pentru ca stiu sa scriu corect”, “pentru ca imi place”, “pentru ca citesc mult” si “pentru altii spun ca am.”

Daca doar 47% din cei care nu folosesc bloguri si retele sociale spun ca abilitatile lor la scris sunt bune, raspunsurile tinerilor mai “tehnologizati” indica un nivel mult mai ridicat, de 61%, al celor care cred ca au talent si sunt creativi.

In mod evident studiul vine sa contrazica criticile aduse calculatorului si noilor tehnologii. Nu e nici o noutate ca ele sunt privite ca o cauza directa a rezultatelor nefavorabile la invatatura, dar si pentru degradarea limbii de catre tinerii care folosesc Mesenger, bloguri, Twitter sau alte retele sociale si care si-au creat un limbaj propriu. Cat de mult reuseste sa incline balanta exercitiul de a scrie si de cultivare a creativitatii in directia opusa expresiilor de genul “brb”, “c f?”, “OMG” si a intregului univers al “text talk-ului”?

Cercetatorii britanici sunt convinsi ca rezultatele studiului demonstreaza ca talentul si creativitatea cresc cu cat mai multe forme de comunicare sunt utilizate, sau ca cel putin cu cat sunt mai obisnuiti cu exercitiul de a scrie, cu atat sunt mai increzatori si mai comfortabili cu comunicarea in general si in scris in particular.

Daca pe baza procentelor si a rezultatelor se pot trage multe concluzii, la nivel global se poate spune ca noile tehnologii ar putea fi departe de a reprezenta un pericol pentru educatia tinerilor, ci mai degraba functioneaza ca un catalizator. In plus, se poate spune ca engagementul online se poate transpune si se si resimte in creativitatea “offline”, sau altfel spus in abilitatile de comunicare ale tinerilor, in scris si nu numai.

Surse: National Literacy Trust, UK; in.news.yahoo.com

Andreea Popa

In ultimul timp, subvertisingul e o tendinta din ce in ce mai vizibila pe piata romaneasca, asta poate pentru ca a avut loc o extindere uimitoare a opţiunilor la nivelul produselor din cadrul tuturor categoriilor.

Carol Moog admite ca in fiecare zi, consumatorul este ţinta a peste 1.600 până la 3000 de reclame şi nenumărate alte mesaje comerciale care „nu au nicio legătură cu advertisingul – toate – vorbindu – ne – simultan – într – o pălăvrăgeală – continuă – demnă – de comparaţia – cu – o – zi – de – reduceri – în – piaţa – din – vechiul – Babilon”

In aces context, subvertisingul apare ca forma de rezistenta fata de diversele tipuri de mesaj si, uneori, poate fi parte din culture jamming. Subvertisingul se refera la orice forma de distorsionare sau reinterpretare a mesajului si poate fi intalnit ca spoof-uri, parodii a produselor publicitare politice sau comerciale.

Pentru o mai buna comprehensiune, iata cateva exemple:

Si un exemplu din Romania cunoscut:

Despre culture jamming puteti afla mai multe detalii citind Suplimentul de Cultura.

Am fost aseara la Gala Premiilor Effie 2009, in Fratelli Studio, un eveniment superb organizat de Effie Romania, cu implicarea IAA si UAPR. O sala imensa, pentru cine nu a fost in Fratelli, mese rotunde la care s-au ocupat aproape toate locurile de catre reprezentantii celor mai importante agentii de publicitate din Romania, sponsori sau parteneri media. Animatoare superbe si ele, un meniu interesant si o gazda prietenoasa - Andi Moisescu.

O surpriza pentru mine a fost faptul ca multe premii nu s-au acordat. Poate sa fie criza de vina, sau lipsa de inspiratie a agentiilor anul acesta? De asemenea, au fost si putini nominalizati pentru fiecare categorie. Oricum, aplaudam juriul ca a reusit sa ajunga la rezultatele la care a ajuns, avand in vedere ca a fost alcatuit din 70 de membri.

Aveti mai jos inregistrarile pentru primele doua categorii - aici le puteti gasi pe toate.

Prima categorie, Food Products - premiile acordate de Mihai Ghyka, membru al senatului IAA, care si-a facut intrarea printr-o gluma (sper) neinspirata, zicand ca este cel care a adus gripa H1N1 in Romania.

A doua categorie, mai saraca, tot Food Products - premiu acordat de Dan Petre, managing partner D&D Research. O misiune dificila sa anunti “no winner”…

Si la final, bomboana cu liqueur de pe tort - brandul Cava d’Oro, Alexandrion, campanie realizata de Papaya Advertising castiga Grand Effie 2009

Voua cum vi se par castigatorii, au meritat premiile?

(cititi mai multe despre eveniment pe iaa.ro)

Gia Codrescu

In traducere “Being vs. Saying/Telling”. Nu! Nu este vorba despre campania prezidentiala din toamna!

Este o abordare destul de noua in comunicare, despre care unii dintre voi poate ati mai auzit vorbindu-se la prezentarile lui Razvan Matasel sau ati mai citit pe blogul sau anterior .

Daca ea a mai existat sub diferite forme si inainte, AG (a se intelege “after Gorilla”), aceasta abordare a fost luata in seama intr-un mod serios. In esenta, este vorba despre Brand Behaviour vs. Brand Comms, adica despre comparatia dintre “a sti ce esti si a actiona in consecinta” (Sunt asta, dar sunt cu adevarat) si “a pretinde ca esti ceea ce iti doresti sa fii”.

Ceea ce functioneaza de fapt, este interactiunea cu targetul. Daca in primul caz continutul comunicarii transmite lucruri despre care publicul tau este interesat, in al doilea caz acesta transmite lucrurile pe care tu vrei sa le transmiti publicului tau.

La fel s-a intamplat si in cazul viralului Gorilla - Cadburry (cu un succes extraordinar). In loc sa ofere un mesaj pur functional, au ales varianta in care brandul s-a transformat intr-o sursa de fun, pentru a spune  indirect “A glass and a half full of joy” intr-un mod emotional, implicandu-l pe consumator.

Pentru mai multe informatii, apelati la 0808880 sau view attachement aici.

Din categoria “Daca doriti sa revedeti” - Gorilla

Have fun!

Scris de Anca-Felicia Stoica