Nimic nu e usor, mai ales sa creezi nevoi sau mai bine spus sa imaginezi nevoi in advertising, sa gandesti psihologic sau sa gasesti solutii pentru clienti… Dificultatea incepe de la premisa la nivel mental, de la empatie: “eu nu as face asta, si in niciun caz nu as da click, daca nu m-ar interesa, daca nu mi-ar rezolva mie o problema care ma preocupa in momentul de fata!”

Dar cine esti in momentul in care lucrezi pentru client? Esti clientul, consumatorul sau tu insuti? Sau toate astea la un loc…pentru ca ideea finala trebuie sa fie inteligenta, sa fie demna de a fi prezentata si ambalata, originala si …a ta… Dar cine stie ce e in mintea targetatului? Ce-i trece lui prin cap in ziua in care TU astepti sa-ti intuiasca scopul si sa fie interesat de mesajul stocat in reclama, fie ea print, spot sau orice altceva… un mesaj la care s-a meditat indelung, un mesaj care a umplut un cos intreg de hartii si hartiute.

Predictibilitatea si cultura comuna pe care creativii o au in raport cu consumatorii, cum ar spune proful de la Creatie.. .Uneori reflectezi atat de mult incat ajungi ca in bancul acela cu iepurasul si ursul: cand iepurasul se hotaraste sa-i ceara o tigaie pentru gatit ursului si merge el ce merge pana incepe sa se framante: “daca Ursul nu o sa-mi vrea sa-mi dea tigaia?…, dar daca nu-mi deschide usa?… dar daca se supara si ma ia la bataie?”… si se tot gandeste Iepurasul tot drumul, si isi pune intrebari, si ia in calcul toate variantele pana cand ajunge intr-un final la usa Ursului. Ursul ii deschide, la care Iepurasul: ‘Auzi Ursule, ia mai du-te dracu cu tigaia ta cu tot!’

Determinismul poate avea si urmari negative de aceea este bine sa iei in calcul toate optiunile, dar sa nu risti epuizarea energiei cu problemele care apar pe parcurs. A fi sau a nu fi cerebral in publicitate? Sau mai simplu spus: a fi sau a nu fi? Mergi la client cu propunerile, isi da acordul si apoi faci un sondaj realist.

Dau un exemplu concret: dupa ce am “rezolvat” un brief pentru Unilever, convinsa ca ideile mele NU au cum sa nu fie aplicabile, ma gandesc cum sa aflu totusi si opinia unei posibile “victime” a planului meu… si intreb o pustoiaca de 18 ani din target daca ar da click! Raspuns: NU… raspuns final: NU… hmmmmm… De ce? “Pentru ca sigur e o capcana si pe deasupra, mai sunt si virusi acolo!!”… si-apoi exact ca in primul episod din Mad Man, iau un pix si-o foaie si ma asez la ascultat opinii direct de la sursa…nu gresisem prea tare, doar ca am omis ceva: nu m-am gandit la recompensa ei J) nu i-am dat nici un premiu, ca mi-a dat click! Si uite-asa, ia-o de la capat dar de data asta cu lectia invatata :”Ursule, ia si tu clatite!”

Alina Radu

Proiect realizat pentru Concursul “Scoate CONVENTIONALUL din tiNE!”

Adaptarea Invamantului Superior La Realitatea Sociala

View more presentations from gia codrescu.

And the winner is…. :) Alex Petrescu (aka JJGonzales) Felicitari!

Criza in randul tinerilor echivaleaza cu intrebarea: “Si eu cand ma angajez?” E putin trist sa realizezi, in ziua de azi, faptul ca nu ai unde sa te angajezi si ca societatea romaneasca e diferita de cea a americanilor in care angajatorii “fug” dupa absolventi si cauta sa le propuna oferte cat mai interesante…la noi , seful de promotie scrie mailuri managerului de resurse umane pentru a se recomanda si pentru “a se vinde”. De ce sa ne vindem (calitatile)? E prea tarziu pentru un raspuns, insa e indicat sa evaluam putin situatia actuala.

Sansa de reusi intr-o agentie de publicitate este egala cu dorinta de face practica, de a invata si mai mult, de a fi dispus sa inveti o perioada cat mai lunga de timp! Cu cat esti dispus sa petreci mai mult timp intr-o agentie… pentru a invata, cu-atat mai bine ! Insa balanta financiara a prezentului si lipsa resurselor materiale, viteza si dinamismul publicitatii nu sunt indicatorii cheie ai omului de advertising, ci mai degraba piedicile pe care le are de intampinat pentru a ajunge la ceea ce si-a propus, fara a lua in considerare munca depusa.

Criza se impune astfel pe un fon psihologic in “a-i rezista” cat mai mult… Raportat strict la Romania, lunile de practica efectuate in cadrul unei agentii de publicitate (lunile de practica= luni neplatite) sunt direct proportionale cu starea de satisfactie financiara pe care ti-o ofera un job, nu atat de interesant, dar bine platit…

Ce alegi, de fapt: practica in publicitate si obtinerea, dupa ceva vreme, a unui job propriu-zis in agentie sau cartea de munca si pensia asigurata de un job pe care il detii si despre care nu vrei sa discuti?

Ne confruntam cu totii cu astfel de probleme, iar criza este mai mult o criza de constiinta uneori: “mi-as dori sa am un job care sa mi se potriveasca, cu care sa ma identific, as face orice fel de sacrificiu pentru asta, inclusiv refuzand celelalte oportunitati care mi se ofera…, insa am nevoie de bani pentru taxe”…

Toate au un inceput, practica are si ea rolul ei” de perioada in care inveti, in care te integrezi, in care poti evolua”… si cu toate ca cel mai usor ar fi sa dai vina pe sistem, cel mai greu ar fi sa incerci….eu am incercat nu ai nimic de pierdut, insa trebuie sa stii ce vrei cu-adevarat

Alina Radu

*nota editorului - pana pe 8 martie mai puteti participa la concursul organizat de Friends Advertising - cele mai bune lucrari vor primi cate o carte iar cel care iese pe primul loc are sansa de a obtine un internship sau chiar o angajare la Friends. Succes!

La fel cum oamenii sa impart in categoriile de oameni mici si oameni mari, asa este si cu reclamele, reduse in mod brutal la doua categorii, ele se impart in reclame mici si reclame mari. Una dintre cele mai utile lectii pe care am primit-o a fost cea a reclamelor scurte si de efect din cartea lui John Caples „Metode de publicitate testate”. In ideea ca nu toata lumea care viziteaza acest site a citit cartea, incerc sa fac putina reclama dar si sa va prezint cateva sfaturi foarte utile, din ea.

Asadar pregatiti-va sa fiti uimiti de EXTRAORDINARA lume a reclamelor MICI

Inainte sa cream o reclama MICA trebuie sa ne cunoastem limitele (ca sa le putem depasi, nu de alta):

1. Reclamele mici nu iau ochii distribuitorilor la fel ca reclamele mari;

2. Lista lunga cu nume si distribuitori, tre sa fie scurta;

3. Reclamele mici colorate sunt costisitoare, si de cele mai multe ori nu sunt profitabile;

4. Nu se poate obtine un volum mare de vanzari intr-un timp scurt;

5. Nu poti crea senzatia de impunator, maretie, dominanta la el ca in cazul reclamelor mari;

6. Nu poti ilustra imagini care necesita perspectiva (peisaj, camere mobilate detaliat etc.)

7. Fotografiile clare, ca sa poata fi ilustrate, trebuie sa fie simple;

8. Nu poti obtine cele mai bune pozitii de plasare in ziare, reviste etc atunci cand ai reclame mici.

CE PUTEM FACE CU RECLAMELE MICI

1) Putem publica o serie intreaga de reclame mici, la pretul de publicare al unei reclame mari, astfel produsele vor fi promovate in mod frecvent (daca nu poti fi Big Bang, atunci fi ca picatura chinezeasca).

2) In cazul unei varietati de produse , putem promova fiecare produs intr-o serie de reclame mici.

3) Daca produsul are mai multe intrebuintari, poti mentiona diferite utilizari in reclame diferite.

4) In loc sa publica reclama pe mai multe pagini, intr-o singura revista, putem promova produsul in mai multe publicatii, folosind reclame mici.

5) Nimeni nu te impiedica sa imparti bugtul in reclame mari si reclame mici.

6) Putem oferi brosuri, literatura, mostre, cataloage gratuite, vanzari prin posta…u got the picture.

7) Poti atrage un numar mare de cititori folosind tehnicile editoriale cum ar fi caricatura, elementele de stiri si reclamele imagini-titlu.

Putem face reclama cu succes unor produse si servicii de nisa, cum ar fi urmatoarele: schite, bataturi, dinti falsi, clovni pentru petreceri, otrava de sobolani, haine pentru gravide, dispozitive de auz, otrava pentru sobolani etc. Nu putem obtine un profit destul de mare ca sa sustinem publicitatea unor reclame de o pagina, din vanzarile unor dispozitive de auz. Daca cititorul nu are probleme cu auzul, reclama ta de o pagina tot nu-i va vinde dispozitivul… in legatura cu cei care au probleme de vedere, aici situatia sta altfel, probabil ca ai nevoie de reclame MAAARI.

In cazul bataturilor, cititorul car observa cuvantul-titlu BATATURI sigur va citi reclama ta mica, din moment ce nu sti exact cand il vor supara bataturile, esti mai avantajat daca publici o reclama mica, in fiecare editie a publicatiei, decat daca publici o reclama de o pagina din cand in cand.

9) In ziare poti obtine pozitii speciale pentru publicarea reclamei, cum ar fi aparitia reclamei tale la verighete alaturi de anunturile de logodna.

Sfaturi pentru reclamele mici:

· Foloseste limbaj telegrafic;

· Ia o reclama mare, taie introducere, frazele cu cele mai putine argumente de vanzari, exclude cuvintele neimportante, inlocuieste cuvintele lungi cu sinonim scurte…si voila ai o reclama mica;

· Gaseste un titlu format dintr-un singur cuvant: surzenie, bataturi, gravida…acesta e cel mai bun titlu posibil;

· Frazele eficiente sunt cele care condenseaza un mesaj semnificativ in cuvinte putine;

· Foloseste ilustratii numai daca ai mare nevoie de ele, pe spatiul ocupat de o ilustratie poti scrie multe argumente de vanzari, si poti castiga niste bani la buget;

· Exista doua tehnici total opuse pe care le poti utiliza in realizarea reclamelor mici, te poti folosi de oarecare, insa nu de amandoua in acelasi timp:

I. Reclama: titluri-soc, text lung, font mic, layout incarcat.

II. Material editorial: element imagine-titlu, banda desenata, stil de stire.

Sper sa va fie de folos!

Cora Diaconescu

Fie ca este vorba de o barfa, un zvon, sau chiar posibilitatea de a fi starnita o asemenea informatie neadevarata/secreta despre tine, te temi, cu totii ne temem intr-o masura mai mare sau mai mica. Acest lucru vine si de la necesitatea fiecaruia de a fi acceptat de catre societate, de a nu fi izolat. Numeroase tehnici de manipulare se bazeaza pe aceasta frica care se afla in mod latent in fiecare dintre noi. Exista numeroase institutii si companii care chiar se folosesc de aceast frica pentru a-si vinde produsele, de exemplu necesitatea de a-ti cumpara haine la moda, de a fi la curent cu noutatile, reies din necesitatea de a fi acceptata, de a demonstra celorlalti ca aparti unui anumit grup din cadrul societatii.

Cu toate ca frica pare a fi preponderent umana, si companiile se tem de „gura lumii”, aceasta forma de comunicare interpersonala este o forma efemera de comunicare verbala, dificil de izolat si masurat, dar cu un mare impact in formarea opiniei publice.

Cercetarile arata ca oamneii accepta rareori idei sau produse noi daca prietenii sau rudele nu le recomanda. De asemenea, studiile arata ca o conversatie neprotocolara intre prieteni sau colegi influenteaza modul de gandire si comportamentul publicului in mai mare masura decat reclamele de televiziune sau editoriale din ziare. Gura lumii are un important cuvant de spus in lansarea sau distrugerea unui produs. Un studiu arat faptul ca o persoana nemultumita de un prods impartaseste acest lucru altor zece sau cincisprezece cunoscuti, la randul lor, acestia raspandesc zvonul, care apoi reverbereaza, condamnand produsul la pierire. Pe de alta parte daca gura lumii spune ca produsul este la moda, atunci vanzarile cresc surprinzator.

Orice profesionist in comunicare trebuie sa inteleaga modul in care apar zvonurile si, mai ales, cum pot fi ele combatute. Intr-o definitie concisa, zvonurile sunt informatii care nu pot fi confirmate ori verificate personal sau de surse secundare foarte credibile. Acesttea prolifereaza intr-un climat de nesigranta si teama, cand informatia oficiala sau autentica lipseste ori nu este suficienta.

James Esposito si Ralph Rosnow, care publica in Management Review, dau cateva exemple de strategii de dezamorsare a zvonurilor dintr-o campanie:

1. Informati-va personal: Fiti cinstiti pe deplin, informativa in legatura cu ceea ce se spune, jumatatile de adrevar incurajeaza zvonurile si decredibilizeaza;

2. Fiti atenti la zvonuri: Daca se poate determina sursa temerilor, cauza care sta la baza zvonurilor este limpede. Astfel veti putea sa hotari daca zvonul trebuie abordat pe plan local, statal sau national.

3. Actionati prompt: Adunati informatii complete si autentice, care fie vor dezminti, fie vor confirma zvonul.

4. Actionati corect: In cazul in care negati un zvon, evitati sa-l repetati mai mult decat este necesar.

5. Aduceti „purtatori de cuvant credibili”: Aduceti experti din afara companiei si agentii publice credibilie care sa dezminta zvonul. Publicul are mai multa incredere in Protectia Consumatorului decat in presedintele unei companii care isi apara produsele firmei. In cazul in care zvonul circula in cadrul unor grupuri usor identificabile, obtineti sustinerea liderilor acestor grupuri.

Va urez multa bafta, astfel incat sa nu aveti de-a face cu o campanie care nu trebuie numai sa promoveze ci sa si combata zvonuri in legatura cu un produs.

Sper sa va fie de folos,

Cora Diaconescu