Criza in randul tinerilor echivaleaza cu intrebarea: “Si eu cand ma angajez?” E putin trist sa realizezi, in ziua de azi, faptul ca nu ai unde sa te angajezi si ca societatea romaneasca e diferita de cea a americanilor in care angajatorii “fug” dupa absolventi si cauta sa le propuna oferte cat mai interesante…la noi , seful de promotie scrie mailuri managerului de resurse umane pentru a se recomanda si pentru “a se vinde”. De ce sa ne vindem (calitatile)? E prea tarziu pentru un raspuns, insa e indicat sa evaluam putin situatia actuala.

Sansa de reusi intr-o agentie de publicitate este egala cu dorinta de face practica, de a invata si mai mult, de a fi dispus sa inveti o perioada cat mai lunga de timp! Cu cat esti dispus sa petreci mai mult timp intr-o agentie… pentru a invata, cu-atat mai bine ! Insa balanta financiara a prezentului si lipsa resurselor materiale, viteza si dinamismul publicitatii nu sunt indicatorii cheie ai omului de advertising, ci mai degraba piedicile pe care le are de intampinat pentru a ajunge la ceea ce si-a propus, fara a lua in considerare munca depusa.

Criza se impune astfel pe un fon psihologic in “a-i rezista” cat mai mult… Raportat strict la Romania, lunile de practica efectuate in cadrul unei agentii de publicitate (lunile de practica= luni neplatite) sunt direct proportionale cu starea de satisfactie financiara pe care ti-o ofera un job, nu atat de interesant, dar bine platit…

Ce alegi, de fapt: practica in publicitate si obtinerea, dupa ceva vreme, a unui job propriu-zis in agentie sau cartea de munca si pensia asigurata de un job pe care il detii si despre care nu vrei sa discuti?

Ne confruntam cu totii cu astfel de probleme, iar criza este mai mult o criza de constiinta uneori: “mi-as dori sa am un job care sa mi se potriveasca, cu care sa ma identific, as face orice fel de sacrificiu pentru asta, inclusiv refuzand celelalte oportunitati care mi se ofera…, insa am nevoie de bani pentru taxe”…

Toate au un inceput, practica are si ea rolul ei” de perioada in care inveti, in care te integrezi, in care poti evolua”… si cu toate ca cel mai usor ar fi sa dai vina pe sistem, cel mai greu ar fi sa incerci….eu am incercat nu ai nimic de pierdut, insa trebuie sa stii ce vrei cu-adevarat

Alina Radu

*nota editorului - pana pe 8 martie mai puteti participa la concursul organizat de Friends Advertising - cele mai bune lucrari vor primi cate o carte iar cel care iese pe primul loc are sansa de a obtine un internship sau chiar o angajare la Friends. Succes!

La fel cum oamenii sa impart in categoriile de oameni mici si oameni mari, asa este si cu reclamele, reduse in mod brutal la doua categorii, ele se impart in reclame mici si reclame mari. Una dintre cele mai utile lectii pe care am primit-o a fost cea a reclamelor scurte si de efect din cartea lui John Caples „Metode de publicitate testate”. In ideea ca nu toata lumea care viziteaza acest site a citit cartea, incerc sa fac putina reclama dar si sa va prezint cateva sfaturi foarte utile, din ea.

Asadar pregatiti-va sa fiti uimiti de EXTRAORDINARA lume a reclamelor MICI

Inainte sa cream o reclama MICA trebuie sa ne cunoastem limitele (ca sa le putem depasi, nu de alta):

1. Reclamele mici nu iau ochii distribuitorilor la fel ca reclamele mari;

2. Lista lunga cu nume si distribuitori, tre sa fie scurta;

3. Reclamele mici colorate sunt costisitoare, si de cele mai multe ori nu sunt profitabile;

4. Nu se poate obtine un volum mare de vanzari intr-un timp scurt;

5. Nu poti crea senzatia de impunator, maretie, dominanta la el ca in cazul reclamelor mari;

6. Nu poti ilustra imagini care necesita perspectiva (peisaj, camere mobilate detaliat etc.)

7. Fotografiile clare, ca sa poata fi ilustrate, trebuie sa fie simple;

8. Nu poti obtine cele mai bune pozitii de plasare in ziare, reviste etc atunci cand ai reclame mici.

CE PUTEM FACE CU RECLAMELE MICI

1) Putem publica o serie intreaga de reclame mici, la pretul de publicare al unei reclame mari, astfel produsele vor fi promovate in mod frecvent (daca nu poti fi Big Bang, atunci fi ca picatura chinezeasca).

2) In cazul unei varietati de produse , putem promova fiecare produs intr-o serie de reclame mici.

3) Daca produsul are mai multe intrebuintari, poti mentiona diferite utilizari in reclame diferite.

4) In loc sa publica reclama pe mai multe pagini, intr-o singura revista, putem promova produsul in mai multe publicatii, folosind reclame mici.

5) Nimeni nu te impiedica sa imparti bugtul in reclame mari si reclame mici.

6) Putem oferi brosuri, literatura, mostre, cataloage gratuite, vanzari prin posta…u got the picture.

7) Poti atrage un numar mare de cititori folosind tehnicile editoriale cum ar fi caricatura, elementele de stiri si reclamele imagini-titlu.

Putem face reclama cu succes unor produse si servicii de nisa, cum ar fi urmatoarele: schite, bataturi, dinti falsi, clovni pentru petreceri, otrava de sobolani, haine pentru gravide, dispozitive de auz, otrava pentru sobolani etc. Nu putem obtine un profit destul de mare ca sa sustinem publicitatea unor reclame de o pagina, din vanzarile unor dispozitive de auz. Daca cititorul nu are probleme cu auzul, reclama ta de o pagina tot nu-i va vinde dispozitivul… in legatura cu cei care au probleme de vedere, aici situatia sta altfel, probabil ca ai nevoie de reclame MAAARI.

In cazul bataturilor, cititorul car observa cuvantul-titlu BATATURI sigur va citi reclama ta mica, din moment ce nu sti exact cand il vor supara bataturile, esti mai avantajat daca publici o reclama mica, in fiecare editie a publicatiei, decat daca publici o reclama de o pagina din cand in cand.

9) In ziare poti obtine pozitii speciale pentru publicarea reclamei, cum ar fi aparitia reclamei tale la verighete alaturi de anunturile de logodna.

Sfaturi pentru reclamele mici:

· Foloseste limbaj telegrafic;

· Ia o reclama mare, taie introducere, frazele cu cele mai putine argumente de vanzari, exclude cuvintele neimportante, inlocuieste cuvintele lungi cu sinonim scurte…si voila ai o reclama mica;

· Gaseste un titlu format dintr-un singur cuvant: surzenie, bataturi, gravida…acesta e cel mai bun titlu posibil;

· Frazele eficiente sunt cele care condenseaza un mesaj semnificativ in cuvinte putine;

· Foloseste ilustratii numai daca ai mare nevoie de ele, pe spatiul ocupat de o ilustratie poti scrie multe argumente de vanzari, si poti castiga niste bani la buget;

· Exista doua tehnici total opuse pe care le poti utiliza in realizarea reclamelor mici, te poti folosi de oarecare, insa nu de amandoua in acelasi timp:

I. Reclama: titluri-soc, text lung, font mic, layout incarcat.

II. Material editorial: element imagine-titlu, banda desenata, stil de stire.

Sper sa va fie de folos!

Cora Diaconescu

Fie ca este vorba de o barfa, un zvon, sau chiar posibilitatea de a fi starnita o asemenea informatie neadevarata/secreta despre tine, te temi, cu totii ne temem intr-o masura mai mare sau mai mica. Acest lucru vine si de la necesitatea fiecaruia de a fi acceptat de catre societate, de a nu fi izolat. Numeroase tehnici de manipulare se bazeaza pe aceasta frica care se afla in mod latent in fiecare dintre noi. Exista numeroase institutii si companii care chiar se folosesc de aceast frica pentru a-si vinde produsele, de exemplu necesitatea de a-ti cumpara haine la moda, de a fi la curent cu noutatile, reies din necesitatea de a fi acceptata, de a demonstra celorlalti ca aparti unui anumit grup din cadrul societatii.

Cu toate ca frica pare a fi preponderent umana, si companiile se tem de „gura lumii”, aceasta forma de comunicare interpersonala este o forma efemera de comunicare verbala, dificil de izolat si masurat, dar cu un mare impact in formarea opiniei publice.

Cercetarile arata ca oamneii accepta rareori idei sau produse noi daca prietenii sau rudele nu le recomanda. De asemenea, studiile arata ca o conversatie neprotocolara intre prieteni sau colegi influenteaza modul de gandire si comportamentul publicului in mai mare masura decat reclamele de televiziune sau editoriale din ziare. Gura lumii are un important cuvant de spus in lansarea sau distrugerea unui produs. Un studiu arat faptul ca o persoana nemultumita de un prods impartaseste acest lucru altor zece sau cincisprezece cunoscuti, la randul lor, acestia raspandesc zvonul, care apoi reverbereaza, condamnand produsul la pierire. Pe de alta parte daca gura lumii spune ca produsul este la moda, atunci vanzarile cresc surprinzator.

Orice profesionist in comunicare trebuie sa inteleaga modul in care apar zvonurile si, mai ales, cum pot fi ele combatute. Intr-o definitie concisa, zvonurile sunt informatii care nu pot fi confirmate ori verificate personal sau de surse secundare foarte credibile. Acesttea prolifereaza intr-un climat de nesigranta si teama, cand informatia oficiala sau autentica lipseste ori nu este suficienta.

James Esposito si Ralph Rosnow, care publica in Management Review, dau cateva exemple de strategii de dezamorsare a zvonurilor dintr-o campanie:

1. Informati-va personal: Fiti cinstiti pe deplin, informativa in legatura cu ceea ce se spune, jumatatile de adrevar incurajeaza zvonurile si decredibilizeaza;

2. Fiti atenti la zvonuri: Daca se poate determina sursa temerilor, cauza care sta la baza zvonurilor este limpede. Astfel veti putea sa hotari daca zvonul trebuie abordat pe plan local, statal sau national.

3. Actionati prompt: Adunati informatii complete si autentice, care fie vor dezminti, fie vor confirma zvonul.

4. Actionati corect: In cazul in care negati un zvon, evitati sa-l repetati mai mult decat este necesar.

5. Aduceti „purtatori de cuvant credibili”: Aduceti experti din afara companiei si agentii publice credibilie care sa dezminta zvonul. Publicul are mai multa incredere in Protectia Consumatorului decat in presedintele unei companii care isi apara produsele firmei. In cazul in care zvonul circula in cadrul unor grupuri usor identificabile, obtineti sustinerea liderilor acestor grupuri.

Va urez multa bafta, astfel incat sa nu aveti de-a face cu o campanie care nu trebuie numai sa promoveze ci sa si combata zvonuri in legatura cu un produs.

Sper sa va fie de folos,

Cora Diaconescu

“Hearing is seeing from the inside.” (E.T.A. Hoffman, 1776-1872)

Radio-ul reprezinta una dintre cele mai frumoase provocari pentru un copywriter. In 25/30 secunde, 60/70 cuvinte, trebuie sa spuna totul atat de frumos astfel incat, la capatul celalalt al « firului », sa se desfasoare cel mai placut exercitiu de imaginatie, in timp real, in capul ascultatorului.

Mai mult decat atat, relatia copy-art capata o alta dimensiune. In acest caz, ascultatorul devine art-director, iar copywriterul trebuie sa-i sugereze prin cuvinte si sunete universul pe care trebuie sa-l vizualizeze. Si mare atentie la cuvinte, pentru ca cele nepotrivite pot insemna otrava in timpanul « noului coleg », iar sunetele gresite il pot lasa surd pe vecie fata de brandul promovat.

“Take as many words out as you can…be a listener, not and advertising person. What do you as a listener like to listen to on the radio? (Robert Campbell, McCann)

Imagineaza-ti cum vorbeste traget-ul tau, adu-ti aminte ultimele conversatii auzite in autobuz, pe strada sau la cafenea. Cat de sincere si autentice ti se pareau? Cam asa trebuie sa fie si spotul tau. Bineinteles, trebuie sa mai adaugi putina sare si piper sub forma de SFX, sau cel putin sa respecti reteta clasica pentru a evita dezastrele auditive.

Asadar, imagineaza-ti cum ti-ai dori sa-ti vorbeasca cineva, construieste-ti textul astfel incat sa spuna o poveste, sa vorbeasca din inima, sa atraga atentia ascultatorului si sa-l vrajeasca in continuare, pana cand ii spui tot ce ai de spus. Totusi inainte sa te apuci de treaba (adica sa treci de la imaginatie la lucruri mai concrete, cum ar fi scrierea ideilor), adu-ti aminte de cateva lucruri :

- Verifica brieful si vezi daca transmiti intr-adevar mesajul care trebuie. (Stiu, uneori se insista asupra multor mesaje; unii cred ca radio-ul e un fel de “3 in 1” al advertisingului, si pot indesa cat mai multe informatii in 30 de secunde).

- Deci vezi daca te incadrezi in 30 de secunde, care inseamna aprox 60-70 de cuvinte, fara pauze prea mari. Atentie si la numerele de telefon (a caror existenta e uneori ceruta in mod expres) pentru ca fiecare cifra inseamna un cuvant. (apropo, mai ales daca numarul nu este usor de retinut, sugerati utilizarea unei adrese web)

- Ca sa vezi daca te incadrezi cu tot scenariul in limita de secunde, trebuie sa si repeti cuvintele si sa fii atent unde iti trebuie pauza sau sound effect. Si daca tot repeti, ar fi bine sa te gandesti si la Voice Over-ul care se potriveste spotului tau. ( Mai multe despre relatia VO-copy aici)

- Apropo de SFX sau sound effects, erau niste expresii de genul, « mai rarut e mai dragut », « ce-i mult strica ». SFX-urile isi au rostul lor, uneori atat de elocvent; dar alteori pot deveni inutile si addictive, mai ales daca aveti la dispozitie o librarie generoasa.

- N-aveti SFX, dar va trebuie totusi un background/fond muzical. Daca nu aveti la dispozitie un « artist propriu » sau un jingle al brand-ului, ganditi-va (sau intrebati) daca si cine plateste drepturile de autor la UCMR-ADA pentru piesa utilizata.

- « Repetitio est mater studiorum » (cred ca ati auzit asta de multe ori in generala/liceu). Eh, profii vostri stiau ca veti ajunge sa scrieti si spot-uri radio, printre alte lucruri marete pe care le faceti ; vroiau doar sa va spuna sa repetati cuvintele cheie care sunt fff importante, de ex. numele brandului /produsului, ora, locatia, sau pretul, sau orice altceva ce e deosebit de important de retinut.

- Si-nca una : nu aveti voie , sub nicio forma, e chiar interzis de lege, sa faceti spoturile super entuziaste si cu un VO care citeste 100 de cuvinte ca la maraton ! Sa fie clar ! Bine, exagerez, recunosc, e doar o problema personala. Totusi, pot sa va rog sa nu le faceti asa, sau cel putin sa incercati sa va convingeti clientii sa nu-si mai doreasca asa ceva! Multumesc anticipat

Inca un avertism… citat aproape de incheiere:

“Clients find written scripts distracting. The A4 piece of paper intrinsically says to people: « Change me! ».” ( Tony Hertz, Hertz Radio)

Si cateva link-uri utile/pentru inspiratie:

• Castigatorii Radio Advertising Awards din 2009, UK. Ascultati-i aici!
• The Radio Advertising Bureau va asteapta cu studii de caz, research-uri interesante, Great Radio Ads si minunata Radio Ads Database (inregistrati-va pentru a putea accesa).
• De la RACC aflati ce reguli trebuie respectate (tot in UK). Interesante sunt the Radio Copy Guidelines, sortate alfabetic. De exemplu, regula pentru Accents: “When using or sending up foreign or regional accents in advertisement scenarios, take care not to cause offence by ridiculing the relevant country, region or racial group.”
• Si pentru niste ponturi despre radio de pe la noi, click aici.

Da, stiu ca au trecut de mult cele 30 de secunde, dar acesta este un articol, nu un spot radio, obviously. Asa ca atunci cand va apucati de mestesugit un spot, aveti grija sa nu scrieti prea mult !

Andrada Alexandriuc

Philipe Breton consideră că manipularea, deşi într-o primă fază oferă interlocutorului senzaţia că este absolut liber, reprezintă de fapt o “acţiune violentă şi constrângătoare care-i privează de libertate pe cei care i se supun “. Fondul raţionamentului care asociază democraţia cu absenţa manipulării, provine din credinţa că astăzi, într-un asemenea regim, omul modern este liber, iar libertatea lui este posibilă datorită faptului că este informat.

Solida prezenţă a tehnicilor manipulative ar fi contrabalansată de faptul că rămân fără efect imediat, întrucât sunt decodate imediat de publicul care constituie ţinta lor. În principal o primă etapă a oricărei manipulări constă tocmai în faptul de a face interlocutorul să creadă că este liber.

La o scară mai largă, societatea noastră răspândeşte în prezent ideea că oamenii sunt liberi (publicitatea foloseşte cu generozitate mesajul acesta), în ciuda tuturor tentativelor de influenţă a căror ţintă o constituie explicit. Ce este de manipularea de fapt? Manipularea se bazează pe o strategie centrală, uneori unică, care trebuie să fie invizibilă, căci dezvăluirea ei ar demonstra că ar exista o metodă mascată de manipulare.

Manipularea constă în a intra prin efracţie în mintea cuiva pentru a-i forma o opinie sau a-i provoca un comportament fără ca el să ştie că efracţia s-a produs.

Dacă omul este seducător, ceea ce spune el va fi convingător.

A manipula înseamnă tocmai a paraliza judecata şi a face orice pentru ca receptorul să-şi deschidă el însuşi uşa mentală spre un conţinut cu care altfel n-ar fi fost de accord. Chiar şi seducţia este o violenţă cu scopul de a obţine privarea de libertate a publicului.

De ce iubim frumosul? Pentru ca suntem educaţi să admiram şi să ne ataşăm de tot ceea ce inseamnă « dulce », « stralucitor », « pufos », « luxos »… spectacolul pe care ni-l oferă publicitatea este interesant, oricine se poate regasi intr-unul dintre milioanele de mesaje incantatoare care-ti iau ochii, care te impresionează! Un om de publicitate este proaspat absolvent de Filozofie, şi in acelasi timp, un absolvent de Psihologie… advertising poate face si un doctor pasionat de Leonardo da Vinci. Nimic nu e imposibil cand e vorba (nu de Adidas, ci) de publicitate.

Partea care cântăreşte greu se pune in felul urmator: cum faci ca ceea ce prezinţi să se indentifice cu ceea ce eşti? Cum faci sa nu minţi? Raspunsul suna in felul urmator: daca tu crezi in ceea ce faci, esti pe jumatate iertat!

Alina Radu