La fel cum oamenii sa impart in categoriile de oameni mici si oameni mari, asa este si cu reclamele, reduse in mod brutal la doua categorii, ele se impart in reclame mici si reclame mari. Una dintre cele mai utile lectii pe care am primit-o a fost cea a reclamelor scurte si de efect din cartea lui John Caples „Metode de publicitate testate”. In ideea ca nu toata lumea care viziteaza acest site a citit cartea, incerc sa fac putina reclama dar si sa va prezint cateva sfaturi foarte utile, din ea.

Asadar pregatiti-va sa fiti uimiti de EXTRAORDINARA lume a reclamelor MICI

Inainte sa cream o reclama MICA trebuie sa ne cunoastem limitele (ca sa le putem depasi, nu de alta):

1. Reclamele mici nu iau ochii distribuitorilor la fel ca reclamele mari;

2. Lista lunga cu nume si distribuitori, tre sa fie scurta;

3. Reclamele mici colorate sunt costisitoare, si de cele mai multe ori nu sunt profitabile;

4. Nu se poate obtine un volum mare de vanzari intr-un timp scurt;

5. Nu poti crea senzatia de impunator, maretie, dominanta la el ca in cazul reclamelor mari;

6. Nu poti ilustra imagini care necesita perspectiva (peisaj, camere mobilate detaliat etc.)

7. Fotografiile clare, ca sa poata fi ilustrate, trebuie sa fie simple;

8. Nu poti obtine cele mai bune pozitii de plasare in ziare, reviste etc atunci cand ai reclame mici.

CE PUTEM FACE CU RECLAMELE MICI

1) Putem publica o serie intreaga de reclame mici, la pretul de publicare al unei reclame mari, astfel produsele vor fi promovate in mod frecvent (daca nu poti fi Big Bang, atunci fi ca picatura chinezeasca).

2) In cazul unei varietati de produse , putem promova fiecare produs intr-o serie de reclame mici.

3) Daca produsul are mai multe intrebuintari, poti mentiona diferite utilizari in reclame diferite.

4) In loc sa publica reclama pe mai multe pagini, intr-o singura revista, putem promova produsul in mai multe publicatii, folosind reclame mici.

5) Nimeni nu te impiedica sa imparti bugtul in reclame mari si reclame mici.

6) Putem oferi brosuri, literatura, mostre, cataloage gratuite, vanzari prin posta…u got the picture.

7) Poti atrage un numar mare de cititori folosind tehnicile editoriale cum ar fi caricatura, elementele de stiri si reclamele imagini-titlu.

Putem face reclama cu succes unor produse si servicii de nisa, cum ar fi urmatoarele: schite, bataturi, dinti falsi, clovni pentru petreceri, otrava de sobolani, haine pentru gravide, dispozitive de auz, otrava pentru sobolani etc. Nu putem obtine un profit destul de mare ca sa sustinem publicitatea unor reclame de o pagina, din vanzarile unor dispozitive de auz. Daca cititorul nu are probleme cu auzul, reclama ta de o pagina tot nu-i va vinde dispozitivul… in legatura cu cei care au probleme de vedere, aici situatia sta altfel, probabil ca ai nevoie de reclame MAAARI.

In cazul bataturilor, cititorul car observa cuvantul-titlu BATATURI sigur va citi reclama ta mica, din moment ce nu sti exact cand il vor supara bataturile, esti mai avantajat daca publici o reclama mica, in fiecare editie a publicatiei, decat daca publici o reclama de o pagina din cand in cand.

9) In ziare poti obtine pozitii speciale pentru publicarea reclamei, cum ar fi aparitia reclamei tale la verighete alaturi de anunturile de logodna.

Sfaturi pentru reclamele mici:

· Foloseste limbaj telegrafic;

· Ia o reclama mare, taie introducere, frazele cu cele mai putine argumente de vanzari, exclude cuvintele neimportante, inlocuieste cuvintele lungi cu sinonim scurte…si voila ai o reclama mica;

· Gaseste un titlu format dintr-un singur cuvant: surzenie, bataturi, gravida…acesta e cel mai bun titlu posibil;

· Frazele eficiente sunt cele care condenseaza un mesaj semnificativ in cuvinte putine;

· Foloseste ilustratii numai daca ai mare nevoie de ele, pe spatiul ocupat de o ilustratie poti scrie multe argumente de vanzari, si poti castiga niste bani la buget;

· Exista doua tehnici total opuse pe care le poti utiliza in realizarea reclamelor mici, te poti folosi de oarecare, insa nu de amandoua in acelasi timp:

I. Reclama: titluri-soc, text lung, font mic, layout incarcat.

II. Material editorial: element imagine-titlu, banda desenata, stil de stire.

Sper sa va fie de folos!

Cora Diaconescu

Stiati ca: Termenul de “blog” a fost creat abia in 1997 si este o combinatie dintre ultima litera a cuvantului web – cu referire la world wide web – si log, adica jurnal. De atunci si pana in noiembrie 2006, in toata lumea s-au inregistrat 60 de milioane de bloguri.

Stiati ca: In ultimii trei ani numarul blogurilor s-a dublat o data la sase luni, 75.000 de bloguri sunt create in fiecare zi, 3,9 milioane de bloggeri isi actualizeaza zilnic blogurile, iar estimarile sustin ca se inregistreaza in jur de 50.000 de noi insemnari pe ora, la nivel mondial.

Stiati ca: Numai pe weblog.ro, exista peste 16.800 de bloguri, cu 25.000 de utilizatori si 150.000 de postari. La acesta se adauga altele, dintre care mai populare sunt blogspot.com sau wordpress.com, dar si blogurile gazduite pe serverele unor companii pentru propriii angajati.

Stiati ca: Initial, acum nu foarte multi ani, blogul a fost gindit ca o simpla pagina web pe care utilizatorul putea publica dupa placul inimii texte personale sau preluate. Intre timp insa, nevoia oamenilor de a (se) comunica i-a determinat pe programatori sa inoveze si sa construiasca pe scheletul deja existent, astfel ca astazi blogurile au devenit „arene”, „locuri de intilnire”, „galerii de arta” in care orice utilizator poate gasi un partener de discutie, o idee noua, ceva de ascultat, de comentat, de invatat sau doar de privit.

Stiati ca: Blogurile contin informatie accesibila, rapida, relevanta. Sint un instrument de comunicare atit pentru oameni, ca indivizi, cit si pentru comunitati cu interese comune.

Stiati ca: Realizarea unui blog este mai uşoara şi mai ieftină decât cea a unui site.

Stiati ca: Blogul este mai usor de creat si de setat. Exista softuri de blog gratuite in care ideea de plugin este esentiala.

Stiati ca: Exista bloguri care au lunar si 75.000 de vizitatori, de cateva ori mai mult decat un ziar local sau decat unele saptamanale centrale.

Stiati ca: Numarul blogurilor romanesti s-a dublat in ultimul an, iar oamenii obisnuiti devin tot mai populari.

Sursa: Romania Libera

Andra Bianca Smatrea

Titluri publicitare la cele mai cunoscute mărci româneşti din perioada 1951-1989

C.E.C. - Casa de Economii şi Consemnaţiuni apărută în 1864 în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a menţinut pe piaţă sub regim comunist:

1955: „Sigur şi cu folos păstraţi economiile la C.E.C.”

1956: „Ştiţi voi unde păstrează tăticu banii pentru mine?”

1957: „Sămânţa rodeşte pe ogoare. Banii rodesc la C.E.C.”

„Îmi foloseşe mie şi ţării mele”;

„Adună bani albi pentru zile negre”.

ADAS - Administraţia Asigurărilor de Stat - singura formă de asigurare în acea perioadă

1961: „ADAS – util şi avantajos!”

1961: „Săteni, pentru a primii despăgubiri mai mari în caz de daună asiguraţi facultativ bunurile din gospodărie la ADAS”

1969: „Prevederea este mama înţelepciunii”, „Pentru fiecare, o formă de asigurare”

1983: „Asigurarea ADAS vă pune bunurile la adăpost”

Diferite cărţi:

1953: „Ce să citim?”

Restaurant: Restaurantul Argeş

1958: „Petreceţi o seară plăcută la Restaurantul Argeş, Piteşti!”

Marca Dacia, născută în 1966 la Colibaşi, judeţul Argeş, a fost adusă în atenţia publicului într-un stil puţin mai sărac din punct de vedere creativ: „Dacia pe fluxul de montaj” (Dacia 1100) până în 1985 când, datorită apariţiei Daciei 1300, titlurile publicitare îşi fac tot mai mult loc în paginile ziarului Secera şi Ciocanul:

1968: „Dacia 1100 pe pista de încercare”

1968: „870 de autoturisme Dacia 1100 au intrat pe bandă, 417 au fost livrate”

1969: „Uzina de Autoturisme Piteşti: ultimul control”

1988: „Hărnicie, pricepere, răspundere, la montajul general al autoturismului Dacia.”

Loto - Loteria Română (Loto Central), una din cele mai vechi brand-uri româneşti deoarece ea reuşeşte să se menţină şi astăzi:

1955: „7500000 lei! Premii a împărţit în lunile iunie-octombrie Loteria Sătească Loz-în-Plic”

1956: “Cu un bilet puteţi căştiga de la 10-84 premii la Loto Central”

1957: „Cum, şi Ionescu a cîştigat la Loto?!”

Curăţătoriile Nufărul:

1972: „Tehnologia modernă asigură o deservire rapidă şi calitate superioară”

Fabrica Libertatea Sibiu:

1972: „Evident, îi vine bine un costum din stofe fine”

Farmec:

1970: „Fermecătoare cu Farmec”

Alina Balas

Fie ca este vorba de o barfa, un zvon, sau chiar posibilitatea de a fi starnita o asemenea informatie neadevarata/secreta despre tine, te temi, cu totii ne temem intr-o masura mai mare sau mai mica. Acest lucru vine si de la necesitatea fiecaruia de a fi acceptat de catre societate, de a nu fi izolat. Numeroase tehnici de manipulare se bazeaza pe aceasta frica care se afla in mod latent in fiecare dintre noi. Exista numeroase institutii si companii care chiar se folosesc de aceast frica pentru a-si vinde produsele, de exemplu necesitatea de a-ti cumpara haine la moda, de a fi la curent cu noutatile, reies din necesitatea de a fi acceptata, de a demonstra celorlalti ca aparti unui anumit grup din cadrul societatii.

Cu toate ca frica pare a fi preponderent umana, si companiile se tem de „gura lumii”, aceasta forma de comunicare interpersonala este o forma efemera de comunicare verbala, dificil de izolat si masurat, dar cu un mare impact in formarea opiniei publice.

Cercetarile arata ca oamneii accepta rareori idei sau produse noi daca prietenii sau rudele nu le recomanda. De asemenea, studiile arata ca o conversatie neprotocolara intre prieteni sau colegi influenteaza modul de gandire si comportamentul publicului in mai mare masura decat reclamele de televiziune sau editoriale din ziare. Gura lumii are un important cuvant de spus in lansarea sau distrugerea unui produs. Un studiu arat faptul ca o persoana nemultumita de un prods impartaseste acest lucru altor zece sau cincisprezece cunoscuti, la randul lor, acestia raspandesc zvonul, care apoi reverbereaza, condamnand produsul la pierire. Pe de alta parte daca gura lumii spune ca produsul este la moda, atunci vanzarile cresc surprinzator.

Orice profesionist in comunicare trebuie sa inteleaga modul in care apar zvonurile si, mai ales, cum pot fi ele combatute. Intr-o definitie concisa, zvonurile sunt informatii care nu pot fi confirmate ori verificate personal sau de surse secundare foarte credibile. Acesttea prolifereaza intr-un climat de nesigranta si teama, cand informatia oficiala sau autentica lipseste ori nu este suficienta.

James Esposito si Ralph Rosnow, care publica in Management Review, dau cateva exemple de strategii de dezamorsare a zvonurilor dintr-o campanie:

1. Informati-va personal: Fiti cinstiti pe deplin, informativa in legatura cu ceea ce se spune, jumatatile de adrevar incurajeaza zvonurile si decredibilizeaza;

2. Fiti atenti la zvonuri: Daca se poate determina sursa temerilor, cauza care sta la baza zvonurilor este limpede. Astfel veti putea sa hotari daca zvonul trebuie abordat pe plan local, statal sau national.

3. Actionati prompt: Adunati informatii complete si autentice, care fie vor dezminti, fie vor confirma zvonul.

4. Actionati corect: In cazul in care negati un zvon, evitati sa-l repetati mai mult decat este necesar.

5. Aduceti „purtatori de cuvant credibili”: Aduceti experti din afara companiei si agentii publice credibilie care sa dezminta zvonul. Publicul are mai multa incredere in Protectia Consumatorului decat in presedintele unei companii care isi apara produsele firmei. In cazul in care zvonul circula in cadrul unor grupuri usor identificabile, obtineti sustinerea liderilor acestor grupuri.

Va urez multa bafta, astfel incat sa nu aveti de-a face cu o campanie care nu trebuie numai sa promoveze ci sa si combata zvonuri in legatura cu un produs.

Sper sa va fie de folos,

Cora Diaconescu

Mesajul transmis printr-o imagine/print este unul din cele mai importante obiective a produsului catre consumator. Imaginea transmisa este acea imagine pe care produsul respectiv o transmite, cel mai adesea prin intermediul unei agentii de publicitate. In principiu, nu ar trebui sa existe diferente intre imaginea dorita si imaginea transmisa. In realiatate, astfel de nesincronizari pot sa apara, datorita neintelegerii exacte a tuturor fatetelor imaginii dorite sau a utilizarii unor simboluri sau mijloace inadecvate.

Fiecare persoana care apartine unui grup tinta poate sa isi formeze o imagine pe care a receptionat-o despre respectiva marca. Chiar daca imaginea receptionata nu ar trebui sa fie diferita de cea transmisa, din diverse motive, ce tin in special de capacitatea fiecaruia de intelegere si de sistemul de valori al fiecarei persoane, imaginea receptionata poate fi distorsionata in raport cu cea transmisa. Se ajunge, astfel, la aparitia mai multor imagini, cu un pronuntat caracter subiectiv.

Mesajul reprezintă ideea care stă la baza comunicării. Atunci când concep mesajul, specialiştii trebuie să ţina seama de publicul vizat căruia îi este adresat) şi de obiectivele publicităţii (felul raspunsului sugerat de mesaj celor care-l receptionează).

Impactul produs de mesaj depinde nu doar de ce se spune, ci şi cum se spune. Execuţia mesajului vizează tocmai aceste aspecte. Ea este o operatiune dificilă pentru motivele pe care le-am menţionat anterior: atenţia scăzută pe care consumatorii o acorda de obicei reclamelor, aglomeraţia mijloacelor publicitare şi saturaţia cu mesaje concurente. Specialistul în publicitate trebuie să prezinte mesajul într-un mod care să atragă atenţia şi interesul publicului vizat, adică să creeze un mesaj care să “capteze”.

Dar acum sa lasam ca aceste idei geniale din aceste printuri sa vorbeasca de la sine…

Andra Smatrea